Ia-ma de mână şi hai sâ fugim goi înspre mare,
Lâsând lumea asta cu nepăsare,
Cu hainele ei multe, preţioase,
Cu vorbe studiate şi gesturi simandicoase,
Cu bogăţii materiale şi furate,
Încinse, lustruite, afişate,
Vino să ne clătim şi răcorim îndată,
Să înghiţim râzând marea sărată,
Să ne tăvalim apoi prin nisip,
De parcă am fi noi doi şi-n rest nimic,
Să îl scrâşnim prin dinţi după pupici,
Să nu mai conteze ieri, mâine, ci doar azi, aici,
Să leşinam frumos din pasiune,
Şi ochi în ochi să ne gasim o lume…
Liviu Voicu 8 februarie 2014